Diabetul – definiție, forme și complicații

„Diabetul“ este denumirea a două tulburări metabolice: „diabetes mellitus“ și „diabetes insipidus“. Cea mai răspândită dintre cele două este diabetes mellitus. Cea de-a doua, diabetes insipidus, este mult mai rară, însă ambele se caracterizează prin sete excesivă și urinare frecventă.

Diabetes mellitus

Diabetes mellitus, este cauzat de o deficiență de insulină (hormon produs de pancreas) sau de lipsa ei totală. Organismul folosește insulina pentru a absorbi glucoza în celule, iar deficiența de insulină duce la creșterea excesivă a nivelului de glucoză din sânge și din urină. Acest lucru provoacă probleme și defecțiuni în diverse părți ale corpului.

Există două tipuri principale de diabetes mellitus:

1. 1.Diabet de tip I (sau dependent de insulină) În majoritatea cazurilor, apare înainte de 40 de ani și deseori este diagnosticat în adolescență. De obicei se instalează brusc; producția de insulină se oprește complet din cauza distrugerii celulelor pancreatice.
2. Diabet de tip II Diabetul non-dependent de insulină se numeşte și diabet apărut la vârsta adultă, deoarece afectează adesea persoane de peste 40 de ani. Apare atunci când insulina este produsă în cantități insuficiente nevoilor organismului. Corpul poate fi rezistent la insulină, caz în care celulele sunt incapabile să răspundă la un nivel normal al hormonului. Inițial, pancreasul încearcă să regleze situația producând mai multă insulină, dar în cele din urmă nu mai reușește să elibereze suficientă insulină pentru a menține un nivel stabil de glucoză în sânge.

Deoarece toate țesuturile umane au nevoie de o rezervă constantă de glucoză, diabetul poate afecta toate organele corpului. Mulți oameni nu sunt conștienți de faptul că au o valoare mărită a glicemiei, o stare care le deteriorează pe tăcute organele și sistemele organismului, înainte de a se transforma în diabet zaharat propriu-zis. În particular, poate conduce la afecțiuni cardiace, insuficiență renală, orbire și probleme nervoase.

Aproximativ 10% din cazurile de diabet diagnosticate sunt de tipul I (insulinodependent), numit diabet juvenil deoarece boala apare deseori la copii. Persoanele cu diabet de tip I trebuie să ia insulină zilnic. De asemenea, trebuie să-și controleze strict alimentația și activitatea fizică pentru a-și menține un nivel de glucoză în sânge apropiat de cel normal.
Peste 90% dintre diabetici au diabet de tip II, sau diabet zaharat non-insulinodependent. Acesta afectează cu precădere persoanele mature mai în vârstă care de obicei sunt supraponderale, însă a început să fie diagnosticat tot mai des la copii și adolescenți. Cu toate că aceste persoane au în general un nivel de insulină adecvat sau chiar ridicat, organismul lor nu o poate folosi în mod corespunzător. O alimentație corectă poate preveni sau întârzia complicațiile diabetului de tip II.

Înainte de a se instala diabetul, persoanele respective sunt diagnosticate adesea cu prediabet, caracterizat prin niveluri de insulină mai mari decât cele normale; cu rezistență la insulină, când organismul nu folosește insulina în mod adecvat; sau cu sindrom metabolic, un cumul de factori de risc, precum grăsime excesivă în zona abdominală, hipertensiune arterială și o valoare ridicată a glicemiei, care măreşte riscul de diabet, afecțiuni cardiace și accident vascular cerebral.

Cauze și factori de risc

Genele joacă un rol în apariția ambelor tipuri de diabet, dar cei care îl declanşează sunt factorii de mediu. Dintre persoanele care moștenesc genele diabetului de tip I, doar o minoritate se îmbolnăvesc.
Diabetul de tip II, însă, este de departe cea mai răspândită formă de diabetes mellitus. Factorii de risc includ cazuri de diabet în familie, înaintarea în vârstă și originea asiatică sau afrocaraibiană. Supraponderalitatea, mai ales dacă grăsimea se depozitează în jurul taliei, constituie un alt factor de risc, deoarece se știe că obezitatea mărește rezistența la insulină.

Cine este afectat?

• 382 milioane de persoane din întreaga lume au diabet de tip I sau de tip II
• Circa 150 milioane de persoane au prediabet
• Persoanele supraponderale
• Persoanele cu cazuri de diabet în familie

Cum prevenim diabetul de tip II?

Diagnosticarea timpurie și monitorizarea atentă a nivelului glucozei din sânge pot reduce riscul de a dezvolta boli oculare sau renale, probleme nervoase, boli cardiace sau atac cerebral. Aveți grijă să includeți în examenul medical anual o analiză sangvină pentru glicemia bazală (pe nemâncate).

Dacă valoarea acesteia se apropie de limita superioară admisă, consolidați-vă strategiile pentru un trai sănătos, iar la următorul examen medical solicitați un test HbA1c, pentru a obține o imagine exactă a evoluției glicemiei dumneavoastră în timp.

Scăderea în greutate și o viață activă reduc rezistența la insulină.

Pe plan global, numărul persoanelor care suferă de această formă de diabet este în creștere. Acest lucru este pus pe seama faptului că populația țărilor dezvoltate este tot mai inactivă și supraponderală.
Studii ce demonstrează că prevenția este posibilă.

Un studiu realizat de Universitatea Harvard a constatat că femeile care s-au lăsat de fumat, au pierdut 5% din greutatea corporală la fiecare doi ani (în cazurile de greutate excesivă/obezitate), au practicat o formă oarecare de exercițiu fizic timp de cel puțin 30 de minute pe zi, au urmat un regim alimentar sănătos, cu mai puțin de trei porții de carne roşie pe săptămână și cel puțin două porții de cereale integrale pe zi, au băut două sàu mai multe ceşti de cafea pe zi, au consumat zilnic o cantitate mică de alcool și au băut mai puțin de o porție de băuturi acidulate pe săptămână și-au redus riscul de diabet zaharat cu peste 50%.

Potrivit unui studiu italian publicat în revista Diabetologia, persoanele care combină principiile indicelui glicemic mic (limitând consumul de cereale și zaharuri rafinate, mâncând mai multe legume, fructe, nuci și leguminoase) cu un regim de tip mediteraneean sunt cu 20% mai puțin predispuse la dezvoltarea diabetului zaharat decât persoanele care nu adoptă nici una dintre aceste strategii.

Un studiu publicat în New England Journal of Medicine a arătat că persoanele cu diabet care au consumat 50 g de fibre pe zi – mai ales din fructe și legume-au fost capabile să își controleze glicemia mai bine decât cele care au consumat mai puține fibre. Luând psyllium vă puteți mări aportul zilnic de fibre. Unele studii au mai arătat că postul intermitent poate oferi o oarecare protecție împotriva dezvoltării díabetului. Postul ținut două zile neconsecutive pe săptămână poate încetini agravarea diabetului și micşora tensiunea arterială și colesterolul.

Așadar, trebuie să acționăm pe două mari „fronturi“ pentru a preveni diabetul de tip II: alimentația sănătoasă și activitatea fizică.

Diabetul: prevenire prin alimentație sănătosă

Pentru a evita această problemă și altele, mâncați peşte gras, nuci și leguminoase pentru varietatea de proteine și suficiente alimente cu cereale integrale bogate în fibre. Mai multe fructe și legume bogate în potasiu, ca legumele cu frunze verzi, vă ajută să combateți hipertensiunea.

IG mic, fibre multe

IG înseamnă indice glicemic, care este un mod de măsurare a rapidității cu care mâncarea este transformată de corp în glucoză. Multe alimente cu IG scăzut au și multe fibre. Alimentele cu IG scăzut şi multe fibre sunt extrem de importante într-o dietă sănătoasă.

Toți carbohidrații au un IG; cu cât e mai ridicat, cu atât mai repede este transformat în glucoză – principala sursă de energie a corpului – de către organism. Glucoza pură are un IG de 100 (cel mai mare), pâinea albă are IG de 70 și lintea are IG de numai 31.

De ce contează glicemia?

Alimentele cu IG scăzut, cum sunt pâinea cu cereale, müsli natural, merele, perele și iaurtul semidegresat eliberează zahărul încet, ceea ce duce la o eliberare constantă a glucozei în sânge. Dar, când mâncați alimente cu IG ridicat – pâine albă, fulgi de porumb, prăjituri de la magazin sau alte mâncăruri procesate -, mâncarea este transformată rapid și glucoza (și energia) este eliberată brusc în sânge.

Cu cât e mai puțin procesat un aliment, cu atât mai scăzută este valoarea IG. Cu cất mai mult munceşte organismul ca să digere, cu atât mai încet este secretat zahărul, glicemia rămânând constantă.

Corpul are un mecanism pentru a face față unei creșteri rapide a glucozei din sânge. Secretă insulină, care spune corpului să folosească glucoza pe post de combustibil pentru celule. Dar, dacă organismul trebuie să facă mereu asta – să țină insulina în alertă maximă pentru a întâmpina o creştere bruscă a glucozei -, poate ajunge la diverse probleme de sănătate în decursul anilor. Acestea includ: Apariția diabetului de tip 2 Câștig în greutate, pentru că insulina din sânge oprește corpul să elimine depozitele de grăsime Creşte riscul bolilor de inimă Vă afectează memoria și crește riscul anumitor tipuri de cancer. S-ar putea să nici nu știți că aveți o problemă, dar asta nu înseamnă că nu există. Cercetările arată că nu doar anumiți oameni trebuie să se îngrijoreze pentru glicemie. Este vorba mai degrabă de toată lumea.

Alimente dăunătoare

• Carne roșie, unt și alte alimente cu grăsimi saturate
• Alimente procesate care conțin grăsimi trans

Alimente vindecătoare

• Pâine, cereale pentru micul dejun și paste din cereale integrale
• Ovăz
• Mazăre
• Produse lactate degresate
• Avocado
• Mere
• Pere
• Portocale
• Piept de pui
• Ciuperci
• Melasă nerafinată

Alimente cu consum limitat

• Alimente cu indice glicemic ridicat, precum cartofi, băuturi carbogazoase, făină albă și dulciuri rafinate

Suplimente/Alimente care ajută

Crom Mineral prezent in cerealele integrale, carnea slabă, brânzeturi, piperul negru şi cimbru, cromul ajută la scăderea glicemiei persoanelor cu diabet.

Scorțișoară Un studiu cu control placebo al persoanelor cu diabet a descoperit că 6 g (aproximativ o linguriță) de scortișoară luate zilnic timp de 40 de zile au redus glicemia bazală (pe nemâncate) cu 29%, trigliceridele cu 30%, LDL-colesterolul nociv- cu 27% şi colesterolul total cu 26%. Valorile au fost mai bune chiar și în cazul persoanelor care au consumat doar 1g (un sfert de linguriță) pe zi.

Schinduf Conform studiilor, extractul din semințe de schinduf reduce nivelurile glicemiei și colesterolului la persoanele cu diabet.

Castravete-amar Acest fruct este un leac tradițional ce micșorează pofta de mâncare şi contribuie la scăderea glicemiei.

Gymnema sylvestre Când sunt mestecate, frunzele acestei plante de leac ayurvedice, căreia în limba hindi i se spune „distrugătoarea de zahăr”, blochează gustul de dulce și stimulează organismul să producă mai multă insulină proprie.

Busuioc indian Potrivit cercetării, consumul regulat de busuioc indian contribuie la reglarea nivelului glicemiei și, mai mult decât atât, îmbunătățește și alte aspecte ale sindromului metabolic, inclusiv colesterolul și tensiunea arterială. Poate fi luat ca infuzie sau folosit pentru a da savoare mâncării.

Magneziu Magneziul joacă un rol important în metabolizarea glucozei. Sporirea aportului de magneziu cu 100 mg/zi vă poate reduce riscul de dezvoltare a diabetului zaharat cu 15%.

Acizi grași omega-3 Acești acizi graşi pot micşora nivelul trigliceridelor şi mări nivelul colesterolului HDL „bun”, făcând reversibil principalul mecanism defectuos din cadrul diabetului.

Cafea Consumul regulat de cafea este asociat cu scăderea riscului de diabet zaharat de tip II. Substanțele fitochimice din cafea ajută la menținerea sănătății învelişurilor vaselor sangvine, imbunătățirea circulației și a metabolismului glucozei, precum și combaterea stresului oxidativ şi a inflamației.

Vitamina D Persoanele cu niveluri ridicate ale vitaminei D sunt mai puțin predispuse să dezvolte (sau să-și piardă viața din cauză de) boli cardiace și renale asociate diabetului zaharat.

Oțet de mere Asemenea altor tipuri de oțet, cel de mere poate contribui la reducerea glicemiei, fiind astfel de folos persoanelor cu diabet zaharat de tip II.

Diabetul: prevenire prin activitatea fizică constantă

Împreună cu schimbările alimentare, un stil de viață mai sănătos vă poate ajuta să tineți diabetul sub control sau să reduceti simptomele prediabetului. Faceți zilnic mişcare. Exercițiile fizice contribuie la menținerea unei glicemii stabile. Pentru multe persoane cu diabet, alimentația și exercițiile fizice, fără alte măsuri, constituie un tratament eficient. Activitatea fizică reduce riscul de prediabet și diabet de tip II.

Mișcarea permite mușchilor să absoarbă mai multă glucoză, lăsând mai puțină în sânge. Un studiu realizat în Statele Unite a găsit că o plimbare de 15-30 de minute după fiecare masă a scăzut nivelul glicemiei mai eficient decât o singură plimbare de 45 de minute efectuată la miezul zilei.

Măsuri suplimentare

Angajați-vă să slăbiți. Cercetătorii au descoperit că persoanele care scad puțin în greutate își redục riscul de diabet cu 58%, lucru valabil chiar si în cazul celor de peste 60 de ani.

Faceți-vă analize de sânge în mod regulat. Tratamentele efectuate din timp pot preveni afectarea ireversibilă a organelor. Adulții de peste 50 de ani trebuie să-și facă analiza glicemiei la fiecare doi ani sau mai des dacă sunt supraponderali ori au cazuri de diabet în familie.

Măsurați-vă glicemia dacă sunteți însărcinată. Femeile însărcinate trebuie să-și facă o analiză a glicemiei între săptămânile 24 și 28 de sarcină. Dacă este diagnosticată cu diabet gestațional, mama trebuie să-și schimbe alimentația și să-și supravegheze creșterea în greutate. Deși acest tip de diabet dispare de obicei aproape imediat după nastere, femeile care au fost afectate au un risc mai mare de a se îmbolnăvi ulterior de diabet de tip II.

Încercați să reduceți stresul. Stresul favorizează apariția multor boli, printre care și diabetul de tip II. De aceea, reducerea stresului poate ajuta mult în prevenirea apariției acestuia. Stresul poate fi redus atât prin metode de relaxare(yoga sau alte activități relaxante în funcție de preferințele fiecărei persoane) cât și printr-un alt mod de abordare al vieții/problemelor zilnice.

Surse:

[1] „Enciclopedie medicală pentru întreaga familie“, București, Reader’s Digest, 2011, p. 202-203
[2] „Mănâncă sănătos! – Sfaturi adevărate pentru oameni adevărați“, Nutriționist Suzie Ferrie(consultant), București, Reader’s Digest, 2017, p. 48-51, p. 63
[3] „Tratamente alternative pe placul medicilor“, Prof. Marc Cohen(consultant), București, Reader’s Digest, 2015, p. 44-45
[4] „Alimente daunatoare, alimente vindecatoare“, București, Reader’s Digest, 2015, p. 271-275